În ziua de azi, când ne gândim la un somn odihnitor ni se ivesc în minte un pat confortabil și la o pernă moale. Cu mii de ani în urmă, lucrurile stăteau însă cu totul diferit, persoanele din clasele privilegiate dormind pe perne de piatră.
Deși la prima părere ar putea părea că o pernă de piatră ar produce un disconfort mai mare decât dormitul fără pernă, specialiștii dau asigurări că nu este așa. Pernele de piatră reușeau să diminueze durerile de umeri, gât și spate în timpul somnului. Gândiți-vă la faptul că aceste perne nu erau așezate pe saltele ortopedice. Cu mii de ani în urmă, oamenii dormeau pe pământ sau pe suprafețe ridicate la fel de tari. Fără un obiect care să sprijine capul, durerile de gât erau foarte neplăcute dimineața.
Primele dovezi legate de existența pernelor din Mesopotamia datează de acum mai bine de 11.000 de ani. Aceste perne erau făcute din pietre în care era sculptată o adâncitură în formă de semilună. Oamenii nu-și sprijineau tot capul pe aceste perne, ca în ziua de azi, ci își așezau pe ele doar ceafa și partea inferioară a craniului.
Pernele de piatră sunt menționate și în Vechiul Testament, în cartea Genezei, iar chinezii au trecut în timp de la pernele de piatră la cele de lemn, bambus și porțelan. Începând cu secolul al VII-lea, din vremea dinastiei Sui, pernele de porțelan au început să fie fabricate în China. Există o mulțime de modele geometrice, iar unele perne sunt mini-statuete care înfățișează oameni sau animale.
Chiar dacă nu există dovezi arheologice legate de pernele moi, asta nu înseamnă că ele nu au fost folosite, explică cercetătorii. Pernele tari erau folosite de către regi și de către nobili, însă este posibil ca oamenii obișnuiți să fi folosit perne de frunze, stuf, pene sau alte materiale moi. Nu există însă nicio dovadă științifică în acest sens.
Ajută-ne cu un share: